#: locale=en ## Tour ### Description tour.description = Tur virtual ### Title tour.name = Muzeul Publicitatii ## Skin ### Button Button_0399826A_2D79_4594_41BA_934A50D0E6B4.label = TUR VIRTUAL GHIDAT > Button_0399826A_2D79_4594_41BA_934A50D0E6B4_mobile.label = TUR VIRTUAL GHIDAT > Button_062AF830_1140_E215_418D_D2FC11B12C47.label = LOREM IPSUM Button_062AF830_1140_E215_418D_D2FC11B12C47_mobile.label = LOREM IPSUM Button_0A054365_2D09_CB9F_4145_8C365B373D19.label = CĂLĂTORIE PRIN ISTORIE ✎ Button_0A054365_2D09_CB9F_4145_8C365B373D19.pressedLabel = CĂLĂTORIE PRIN ISTORIE ✎ Button_0A054365_2D09_CB9F_4145_8C365B373D19_mobile.label = CĂLĂTORIE PRIN ISTORIE ✎ Button_0A054365_2D09_CB9F_4145_8C365B373D19_mobile.pressedLabel = CĂLĂTORIE PRIN ISTORIE ✎ Button_0AEB5577_2D08_CE7B_41B6_192923248F4E.label = MUZEUL PUBLICITĂȚII > Button_0AEB5577_2D08_CE7B_41B6_192923248F4E.pressedLabel = MUZEUL PUBLICITĂȚII > Button_0AEB5577_2D08_CE7B_41B6_192923248F4E_mobile.label = MUZEUL PUBLICITĂȚII > Button_0AEB5577_2D08_CE7B_41B6_192923248F4E_mobile.pressedLabel = MUZEUL PUBLICITĂȚII > Button_0B73474A_2D18_CB95_41B5_180037BA80BC.label = EDIȚIA A III-A VIDEO Button_0B73474A_2D18_CB95_41B5_180037BA80BC.pressedLabel = EDIȚIA A III-A VIDEO ▷ Button_0B73474A_2D18_CB95_41B5_180037BA80BC_mobile.label = EDIȚIA A III-A VIDEO Button_0B73474A_2D18_CB95_41B5_180037BA80BC_mobile.pressedLabel = EDIȚIA A III-A VIDEO ▷ Button_1203FDB8_3106_001C_41B6_C9BE8EDD0DA9.label = Garden Button_1203FDB8_3106_001C_41B6_C9BE8EDD0DA9_mobile.label = Garden Button_13D4FC1E_310A_0017_41BA_DDA6D071C1BA.label = Lorem Ipsum Button_13D4FC1E_310A_0017_41BA_DDA6D071C1BA_mobile.label = Lorem Ipsum Button_159E8DDD_31FA_0014_41C5_F18F441AF371.label = Lorem Ipsum Button_159E8DDD_31FA_0014_41C5_F18F441AF371_mobile.label = Lorem Ipsum Button_159E9DDC_31FA_0015_41B6_CB1D433C7673.label = Lorem Ipsum Button_159E9DDC_31FA_0015_41B6_CB1D433C7673_mobile.label = Lorem Ipsum Button_159EBDDD_31FA_0014_41C8_935504B30727.label = Lorem Ipsum Button_159EBDDD_31FA_0014_41C8_935504B30727_mobile.label = Lorem Ipsum Button_159ECDDC_31FA_0014_41B9_2D5AB1021813.label = Lorem Ipsum Button_159ECDDC_31FA_0014_41B9_2D5AB1021813_mobile.label = Lorem Ipsum Button_159EDDDC_31FA_0014_419A_61C18E43FE01.label = Lorem Ipsum Button_159EDDDC_31FA_0014_419A_61C18E43FE01_mobile.label = Lorem Ipsum Button_159EEDDC_31FA_0014_41B6_22A86B2D2FEB.label = Lorem Ipsum Button_159EEDDC_31FA_0014_41B6_22A86B2D2FEB_mobile.label = Lorem Ipsum Button_159EFDDC_31FA_0014_41C6_9CF7032F84E0.label = Lorem ipsum Button_159EFDDC_31FA_0014_41C6_9CF7032F84E0_mobile.label = Lorem ipsum Button_15A10DDC_31FA_0014_4185_021C898E177D.label = Lorem Ipsum Button_15A10DDC_31FA_0014_4185_021C898E177D_mobile.label = Lorem Ipsum Button_15A12DDC_31FA_0014_416B_ED845741AE5F.label = Lorem Ipsum Button_15A12DDC_31FA_0014_416B_ED845741AE5F.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_15A12DDC_31FA_0014_416B_ED845741AE5F_mobile.label = Lorem Ipsum Button_15A12DDC_31FA_0014_416B_ED845741AE5F_mobile.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_15A13DDC_31FA_0014_41C5_41AE80876834.label = Lorem Ipsum Button_15A13DDC_31FA_0014_41C5_41AE80876834_mobile.label = Lorem Ipsum Button_15A15DDC_31FA_0014_41A4_CE4305FEC7D1.label = BACK Button_15A15DDC_31FA_0014_41A4_CE4305FEC7D1_mobile.label = BACK Button_15EF2665_3106_0035_41AE_9BACA1A48D02.label = Perioada de tranzitie Button_15EF2665_3106_0035_41AE_9BACA1A48D02_mobile.label = Perioada de tranzitie Button_15F5A318_3106_001C_41C5_9AA2EF2184CF.label = Terrace Button_15F5A318_3106_001C_41C5_9AA2EF2184CF_mobile.label = Terrace Button_168CA310_3106_01EC_41C7_72CE0522951A.label = BACK Button_168CA310_3106_01EC_41C7_72CE0522951A_mobile.label = BACK Button_168D0310_3106_01EC_41A1_FA8FC42E6FF3.label = Lorem Ipsum Button_168D0310_3106_01EC_41A1_FA8FC42E6FF3_mobile.label = Lorem Ipsum Button_168D2310_3106_01EC_41B8_9D7D1B2B55FA.label = Lorem Ipsum Button_168D2310_3106_01EC_41B8_9D7D1B2B55FA_mobile.label = Lorem Ipsum Button_168D3310_3106_01EC_41AC_5D524E4677A5.label = Lorem Ipsum Button_168D3310_3106_01EC_41AC_5D524E4677A5.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_168D3310_3106_01EC_41AC_5D524E4677A5_mobile.label = Lorem Ipsum Button_168D3310_3106_01EC_41AC_5D524E4677A5_mobile.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_168D5310_3106_01EC_41B5_96D9387401B8.label = Lorem Ipsum Button_168D5310_3106_01EC_41B5_96D9387401B8_mobile.label = Lorem Ipsum Button_168D6310_3106_01EC_41B8_A0B6BE627547.label = Lorem Ipsum Button_168D6310_3106_01EC_41B8_A0B6BE627547_mobile.label = Lorem Ipsum Button_168D9311_3106_01EC_41A8_3BD8769525D6.label = Lorem Ipsum Button_168D9311_3106_01EC_41A8_3BD8769525D6_mobile.label = Lorem Ipsum Button_168DA310_3106_01EC_41BE_DF88732C2A28.label = Lorem Ipsum Button_168DA310_3106_01EC_41BE_DF88732C2A28_mobile.label = Lorem Ipsum Button_168DB310_3106_01EC_41B2_3511AA5E40E1.label = Lorem Ipsum Button_168DB310_3106_01EC_41B2_3511AA5E40E1_mobile.label = Lorem Ipsum Button_168DD310_3106_01EC_4190_7815FA70349E.label = Lorem Ipsum Button_168DD310_3106_01EC_4190_7815FA70349E_mobile.label = Lorem Ipsum Button_168DE310_3106_01EC_4192_6A9F468A0ADE.label = Lorem ipsum Button_168DE310_3106_01EC_4192_6A9F468A0ADE_mobile.label = Lorem ipsum Button_17560D7D_31FA_0015_41C4_7F0EC7540CC2.label = Lorem Ipsum Button_17560D7D_31FA_0015_41C4_7F0EC7540CC2_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17561D7D_31FA_0015_41B5_BD72FAC26B8B.label = Lorem ipsum Button_17561D7D_31FA_0015_41B5_BD72FAC26B8B_mobile.label = Lorem ipsum Button_17562D7D_31FA_0015_41A3_96B282B30DBA.label = Lorem Ipsum Button_17562D7D_31FA_0015_41A3_96B282B30DBA_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17564D7D_31FA_0015_41B8_A9191CD56C52.label = Lorem Ipsum Button_17564D7D_31FA_0015_41B8_A9191CD56C52.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_17564D7D_31FA_0015_41B8_A9191CD56C52_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17564D7D_31FA_0015_41B8_A9191CD56C52_mobile.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_17565D7D_31FA_0015_4193_78BBCB2DC70F.label = Lorem Ipsum Button_17565D7D_31FA_0015_4193_78BBCB2DC70F_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17566D7D_31FA_0015_41AD_98D7C60C694F.label = Lorem Ipsum Button_17566D7D_31FA_0015_41AD_98D7C60C694F_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17567D7D_31FA_0015_41C2_1E0D0AF05C7A.label = Lorem Ipsum Button_17567D7D_31FA_0015_41C2_1E0D0AF05C7A_mobile.label = Lorem Ipsum Button_1756DD7D_31FA_0015_41A5_988B67FCF8B7.label = Lorem Ipsum Button_1756DD7D_31FA_0015_41A5_988B67FCF8B7_mobile.label = Lorem Ipsum Button_1756FD7D_31FA_0015_41C7_DA2AAC2AAAEC.label = Lorem Ipsum Button_1756FD7D_31FA_0015_41C7_DA2AAC2AAAEC_mobile.label = Lorem Ipsum Button_1757AD7D_31FA_0015_41C7_FB79F56FA149.label = Lorem Ipsum Button_1757AD7D_31FA_0015_41C7_FB79F56FA149_mobile.label = Lorem Ipsum Button_1757CD7D_31FA_0015_4143_A9E37B16A50B.label = BACK Button_1757CD7D_31FA_0015_4143_A9E37B16A50B_mobile.label = BACK Button_1758B215_31FA_0014_41BC_C4EAC2A9544B.label = Lorem Ipsum Button_1758B215_31FA_0014_41BC_C4EAC2A9544B_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17590215_31FA_0014_41C1_2B2D012DCC76.label = Lorem Ipsum Button_17590215_31FA_0014_41C1_2B2D012DCC76_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17592215_31FA_0014_41B2_AA3B5CC318B8.label = Lorem ipsum Button_17592215_31FA_0014_41B2_AA3B5CC318B8_mobile.label = Lorem ipsum Button_17593215_31FA_0014_41C0_42BAFB0080F0.label = Lorem Ipsum Button_17593215_31FA_0014_41C0_42BAFB0080F0_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17596215_31FA_0014_41C6_A42670770708.label = Lorem Ipsum Button_17596215_31FA_0014_41C6_A42670770708_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17597215_31FA_0014_41C0_9BEE1DE4D7F6.label = Lorem Ipsum Button_17597215_31FA_0014_41C0_9BEE1DE4D7F6_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17598215_31FA_0014_41AC_1166AB319171.label = Lorem Ipsum Button_17598215_31FA_0014_41AC_1166AB319171_mobile.label = Lorem Ipsum Button_1759A215_31FA_0014_41C7_F6B1044E5BB3.label = Lorem Ipsum Button_1759A215_31FA_0014_41C7_F6B1044E5BB3_mobile.label = Lorem Ipsum Button_1759D215_31FA_0014_41AD_B6C5744A0B97.label = Lorem Ipsum Button_1759D215_31FA_0014_41AD_B6C5744A0B97_mobile.label = Lorem Ipsum Button_1759F215_31FA_0014_41BD_BBFA5FB0D882.label = Lorem Ipsum Button_1759F215_31FA_0014_41BD_BBFA5FB0D882.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_1759F215_31FA_0014_41BD_BBFA5FB0D882_mobile.label = Lorem Ipsum Button_1759F215_31FA_0014_41BD_BBFA5FB0D882_mobile.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_175A5214_31FA_0014_4198_930DF49BADD9.label = BACK Button_175A5214_31FA_0014_4198_930DF49BADD9_mobile.label = BACK Button_17EA82B7_3106_0014_41C2_C9B0D9E6F22C.label = BACK Button_17EA82B7_3106_0014_41C2_C9B0D9E6F22C_mobile.label = BACK Button_17EAB2B7_3106_0014_41A7_209417AD3E9A.label = Lorem Ipsum Button_17EAB2B7_3106_0014_41A7_209417AD3E9A_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17EAD2B7_3106_0014_41C0_0B5453B4841D.label = Lorem Ipsum Button_17EAD2B7_3106_0014_41C0_0B5453B4841D_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17EAE2B7_3106_0014_41C7_DB7FC43AAEE0.label = Lorem Ipsum Button_17EAE2B7_3106_0014_41C7_DB7FC43AAEE0.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_17EAE2B7_3106_0014_41C7_DB7FC43AAEE0_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17EAE2B7_3106_0014_41C7_DB7FC43AAEE0_mobile.pressedLabel = Lorem Ipsum Button_17EB02B7_3106_0014_41AF_05D9AC36B189.label = Lorem Ipsum Button_17EB02B7_3106_0014_41AF_05D9AC36B189_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17EB32B7_3106_0014_41C8_467BF6AECBE8.label = Lorem Ipsum Button_17EB32B7_3106_0014_41C8_467BF6AECBE8_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17EB42B7_3106_0014_41B0_CE70CBDDF438.label = Lorem ipsum Button_17EB42B7_3106_0014_41B0_CE70CBDDF438_mobile.label = Lorem ipsum Button_17EB52B7_3106_0014_419C_439E593AEC43.label = Lorem Ipsum Button_17EB52B7_3106_0014_419C_439E593AEC43_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17EB62B7_3106_0014_41C5_43B38271B353.label = Lorem Ipsum Button_17EB62B7_3106_0014_41C5_43B38271B353_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17EB72B7_3106_0014_41B9_61857077BF4A.label = Lorem Ipsum Button_17EB72B7_3106_0014_41B9_61857077BF4A_mobile.label = Lorem Ipsum Button_17EB92B7_3106_0014_41B2_34A3E3F63779.label = Lorem Ipsum Button_17EB92B7_3106_0014_41B2_34A3E3F63779_mobile.label = Lorem Ipsum Button_1D0C50DE_2D07_C6AD_41C1_CF4547A6CFAB.label = CONTACT ✉ Button_1D0C50DE_2D07_C6AD_41C1_CF4547A6CFAB.pressedLabel = CONTACT ✉ Button_1D0C50DE_2D07_C6AD_41C1_CF4547A6CFAB_mobile.label = CONTACT ✉ Button_1D0C50DE_2D07_C6AD_41C1_CF4547A6CFAB_mobile.pressedLabel = CONTACT ✉ Button_1D2C4FDF_2D7F_BAAB_4198_FBD1E9E469FF.label = GALERIE FOTO Button_1D2C4FDF_2D7F_BAAB_4198_FBD1E9E469FF_mobile.label = GALERIE FOTO Button_2A2C053B_310E_001C_41A2_583DE489828C.label = Tunelul timpului Button_2A2C053B_310E_001C_41A2_583DE489828C_mobile.label = Tunelul timpului Button_2A2C253B_310E_001C_41B6_D3A7F4F68C3E.label = Zona ante, inter si postbelică Button_2A2C253B_310E_001C_41B6_D3A7F4F68C3E.pressedLabel = Reception Button_2A2C253B_310E_001C_41B6_D3A7F4F68C3E_mobile.label = Zona ante, inter si postbelică Button_2A2C253B_310E_001C_41B6_D3A7F4F68C3E_mobile.pressedLabel = Reception Button_2A2C553C_310E_0014_41C4_86393D0ADCC7.label = Zona comunistă Button_2A2C553C_310E_0014_41C4_86393D0ADCC7_mobile.label = Zona comunistă Button_2A2C753B_310E_001C_41C4_B649CCC20E3D.label = Zona Lidl Button_2A2C753B_310E_001C_41C4_B649CCC20E3D_mobile.label = Zona Lidl Button_2A2D853B_310E_001C_41C4_1C2E2BAFC35D.label = Introducere Button_2A2D853B_310E_001C_41C4_1C2E2BAFC35D_mobile.label = Introducere Button_2A2DA53B_310E_001C_41C7_8885E712C50B.label = ÎNAPOI Button_2A2DA53B_310E_001C_41C7_8885E712C50B_mobile.label = ÎNAPOI Button_2A2DE53B_310E_001C_41BB_C7AB6950A4DD.label = Holul principal Button_2A2DE53B_310E_001C_41BB_C7AB6950A4DD_mobile.label = Holul principal ### Multiline Text HTMLText_062AD830_1140_E215_41B0_321699661E7F.html =
___
LOREM IPSUM
DOLOR SIT AMET


CONSECTETUR ADIPISCING ELIT. MORBI BIBENDUM PHARETRA LOREM, ACCUMSAN SAN NULLA.


Mauris aliquet neque quis libero consequat vestibulum. Donec lacinia consequat dolor viverra sagittis. Praesent consequat porttitor risus, eu condimentum nunc. Proin et velit ac sapien luctus efficitur egestas ac augue. Nunc dictum, augue eget eleifend interdum, quam libero imperdiet lectus, vel scelerisque turpis lectus vel ligula. Duis a porta sem. Maecenas sollicitudin nunc id risus fringilla, a pharetra orci iaculis. Aliquam turpis ligula, tincidunt sit amet consequat ac, imperdiet non dolor.


Integer gravida dui quis euismod placerat. Maecenas quis accumsan ipsum. Aliquam gravida velit at dolor mollis, quis luctus mauris vulputate. Proin condimentum id nunc sed sollicitudin.


DONEC FEUGIAT:
• Nisl nec mi sollicitudin facilisis
• Nam sed faucibus est.
• Ut eget lorem sed leo.
• Sollicitudin tempor sit amet non urna.
• Aliquam feugiat mauris sit amet.


LOREM IPSUM:
$150,000
HTMLText_062AD830_1140_E215_41B0_321699661E7F_mobile.html =
___
LOREM IPSUM
DOLOR SIT AMET


CONSECTETUR ADIPISCING ELIT. MORBI BIBENDUM PHARETRA LOREM, ACCUMSAN SAN NULLA.


Mauris aliquet neque quis libero consequat vestibulum. Donec lacinia consequat dolor viverra sagittis. Praesent consequat porttitor risus, eu condimentum nunc. Proin et velit ac sapien luctus efficitur egestas ac augue. Nunc dictum, augue eget eleifend interdum, quam libero imperdiet lectus, vel scelerisque turpis lectus vel ligula. Duis a porta sem. Maecenas sollicitudin nunc id risus fringilla, a pharetra orci iaculis. Aliquam turpis ligula, tincidunt sit amet consequat ac, imperdiet non dolor.


Integer gravida dui quis euismod placerat. Maecenas quis accumsan ipsum. Aliquam gravida velit at dolor mollis, quis luctus mauris vulputate. Proin condimentum id nunc sed sollicitudin.


DONEC FEUGIAT:
• Nisl nec mi sollicitudin facilisis
• Nam sed faucibus est.
• Ut eget lorem sed leo.
• Sollicitudin tempor sit amet non urna.
• Aliquam feugiat mauris sit amet.


LOREM IPSUM:
$150,000
HTMLText_1E18123C_57F1_802D_41D2_B0CD0D6533F4.html =
___
LOREM IPSUM
DOLOR SIT AMET
HTMLText_1E18123C_57F1_802D_41D2_B0CD0D6533F4_mobile.html =
___
LOREM IPSUM
DOLOR SIT AMET
HTMLText_1E18423C_57F1_802D_41C4_458DB7F892AC.html =
JOHN DOE
Licensed Real Estate Salesperson


Tlf.: +11 111 111 111
jhondoe@realestate.com
www.loremipsum.com



Mauris aliquet neque quis libero consequat vestibulum. Donec lacinia consequat dolor viverra sagittis. Praesent consequat porttitor risus, eu condimentum nunc. Proin et velit ac sapien luctus efficitur egestas ac augue. Nunc dictum, augue eget eleifend interdum, quam libero imperdiet lectus, vel scelerisque turpis lectus vel ligula. Duis a porta sem. Maecenas sollicitudin nunc id risus fringilla, a pharetra orci iaculis. Aliquam turpis ligula, tincidunt sit amet consequat ac, imperdiet non dolor.
HTMLText_1E18423C_57F1_802D_41C4_458DB7F892AC_mobile.html =
JOHN DOE
Licensed Real Estate Salesperson


Tlf.: +11 111 111 111
jhondoe@realestate.com
www.loremipsum.com



Mauris aliquet neque quis libero consequat vestibulum. Donec lacinia consequat dolor viverra sagittis. Praesent consequat porttitor risus, eu condimentum nunc. Proin et velit ac sapien luctus efficitur egestas ac augue. Nunc dictum, augue eget eleifend interdum, quam libero imperdiet lectus, vel scelerisque turpis lectus vel ligula. Duis a porta sem. Maecenas sollicitudin nunc id risus fringilla, a pharetra orci iaculis. Aliquam turpis ligula, tincidunt sit amet consequat ac, imperdiet non dolor.
HTMLText_29DD1615_3597_79DF_41C4_7593739E5260.html =
Company Name
www.loremipsum.com
info@loremipsum.com
Tlf.: +11 111 111 111
HTMLText_29DD1615_3597_79DF_41C4_7593739E5260_mobile.html =
Company Name
www.loremipsum.com
info@loremipsum.com
Tlf.: +11 111 111 111
### Label Label_22BB22F4_3075_D173_41BB_3ACDC6CCCC83.text = LOREM IPSUM Label_22BB22F4_3075_D173_41BB_3ACDC6CCCC83_mobile.text = LOREM IPSUM Label_22BB32F4_3075_D173_4191_C8B45B85DEB8.text = MUZEU DE PUBLICITATE ȘI BRANDURI ROMÂNEȘTI Label_22BB32F4_3075_D173_4191_C8B45B85DEB8_mobile.text = MUZEU DE PUBLICITATE ȘI BRANDURI ROMÂNEȘTI ## Media ### Title album_7C9F448D_5A8C_8D4B_41D0_9A8291674769.label = Photo Album benzina- interbelic album_7C9F448D_5A8C_8D4B_41D0_9A8291674769_0.label = benzina- interbelic album_7C9F448D_5A8C_8D4B_41D0_9A8291674769_1.label = aragaz-interbelic album_7E7341AB_5A97_874F_41D4_A36CF4EA7871.label = Photo Album Balanta album_7E7341AB_5A97_874F_41D4_A36CF4EA7871_0.label = Balanta album_7E7341AB_5A97_874F_41D4_A36CF4EA7871_1.label = balanta2 album_DE79B9B2_F9DC_F716_41E1_5ADD1B0522D0.label = Photo Album Screenshot 2021-04-22 at 22.13.44 album_DE79B9B2_F9DC_F716_41E1_5ADD1B0522D0_0.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.13.44 album_DE79B9B2_F9DC_F716_41E1_5ADD1B0522D0_1.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.13.36 album_DE79B9B2_F9DC_F716_41E1_5ADD1B0522D0_2.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.13.29 album_DE79B9B2_F9DC_F716_41E1_5ADD1B0522D0_3.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.12.40 album_DE79B9B2_F9DC_F716_41E1_5ADD1B0522D0_4.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.12.02 album_DE79B9B2_F9DC_F716_41E1_5ADD1B0522D0_5.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.11.57 album_DE79B9B2_F9DC_F716_41E1_5ADD1B0522D0_6.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.11.48 album_E2AB34E6_F731_290A_41B9_A079F427D6A3.label = Photo Album Poza Dacia 2 album_E2AB34E6_F731_290A_41B9_A079F427D6A3_0.label = Poza Dacia 2 album_E2AB34E6_F731_290A_41B9_A079F427D6A3_1.label = Poza Dacia map_6C38F11C_60D2_6851_4178_DEB924528FC1.label = plan muzeul publicitatii map_72DCE93A_60F2_3851_41CB_2B589274F836.label = plan muzeul publicitatii panorama_4378D264_5B94_85F9_41C6_647066603779.label = 15 - RADIOS panorama_49C3BA98_45A2_3748_41D0_67038D099426.label = 1 - TUNEL panorama_4A47EE6F_45E2_4FC8_4155_38929BE3E958.label = 6 - ANTE-INTER-POST BELIC panorama_4A680155_45AD_F5D8_41BB_D0129EEB61AD.label = 4 - TUNEL panorama_4E0B9B24_45A2_7578_4183_2B3171C56A6C.label = 3- TUNEL panorama_4E151B53_45A2_55D8_41A9_3B33312AE373.label = 2 - TUNEL panorama_5251717C_4662_55C8_41C5_577F7EBE3C1E.label = 10 - LIDL CAMARA NOASTRA 2 panorama_5473E380_45BE_3538_41D0_320900D0A224.label = 7 - ARO panorama_551C6C89_45E3_D348_41BD_A7D01BB2F321.label = 5 - ANTE-INTER-POST BELIC panorama_55F7277B_45BE_5DC8_419D_D46C0E999194.label = 8- ARO - LIDL panorama_55F8B88A_45BE_7348_41C8_291A6B640E3E.label = 9 - LIDL CAMARA NOASTRA panorama_56D09362_4662_75F8_41C0_205BE088A7B7.label = 11 - SEMNE - LIDL panorama_56D13613_4662_5F58_41CB_31651A93BD17.label = 12 - ARO - VITRINA panorama_6AC8B22B_4EA2_374C_41C9_74B4A1B2D24F.label = 0 - INTRARE DESK panorama_6B88758C_4FAE_3D48_4171_689E1D962D13.label = INTRARE - EXTERIOR panorama_E19F2826_F4EE_D90A_41DC_688ECC81EF28.label = 14 - TVS panorama_E1F0E834_F551_390E_41C6_A5FA3848EAB1.label = 6 - SUFRAGERIE panorama_E44665D6_F8FC_5F1E_41E4_B98384A7A592.label = 8 - JUCARII panorama_E4C082C4_F5D1_290E_41E6_04ACD96322EC.label = 4 - BUCATARIE INTERIOR panorama_E4C0E026_F5D1_E90A_41AB_FCDC292643FB.label = 2 - DACIA - MOPEDE panorama_E50BE83C_F5EE_D97E_41E3_9FE8AE8E09DC.label = 3 - GEROVITAL - BUCATARIE panorama_E5599D66_F83C_CF3E_41DB_6EE7728AF20E.label = 1- CENTRU panorama_E66765EB_F553_EB1A_41D6_AF279891BFC7.label = 9 - JUCARII INTERIOR panorama_E6FA183F_F5F7_D97A_41DC_538AB7F317B1.label = 5 - BAIE INTERIOR panorama_E78C5100_F553_2B06_41D8_BAAB4D437DF0.label = 7 - SUFRAGERIE INTERIOR panorama_E78F0A47_F4EE_F90A_41E8_B002CDC6CB8D.label = 13 - CAMARA 2 INTERIOR panorama_E78F6E1F_F4EE_D93A_41CD_3B96F96AB7EA.label = 12 - CAMARA 1 INTERIOR panorama_E7AFC4BC_F4D1_697E_41CC_242978808F10.label = 10 - MAGAZIN UNIVERSAL panorama_E7B03327_F4D1_2F0A_41DF_5BCF39B83F7C.label = 11 - ALIMENTARA photo_4CCC3D7A_5BBC_9FC9_41CC_9956C73901DD.label = Poza comunism 1 photo_4E541542_5B9D_8F39_41CB_884A68C4520B.label = Poza Arctic photo_7BA14FA4_5AF3_9B79_41B5_57C6CE5E57D2.label = turism photo_D8C21C09_F9D4_CCF2_41E6_7014B3471DC4.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.11.57 photo_D8C21C09_F9D4_CCF2_41E6_7014B3471DC4.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.11.57 photo_D8C24F99_F9D4_CB12_41E5_12DF2A2B6830.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.13.36 photo_D8C24F99_F9D4_CB12_41E5_12DF2A2B6830.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.13.36 photo_D8C271E1_F9D4_D732_41EA_E10DD9994FA5.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.12.02 photo_D8C271E1_F9D4_D732_41EA_E10DD9994FA5.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.12.02 photo_D8C2763E_F9D4_FD0E_41BC_94640FC62623.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.13.44 photo_D8C2763E_F9D4_FD0E_41BC_94640FC62623.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.13.44 photo_D8C2B150_F9D4_3712_41E8_711A3EA1D278.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.13.29 photo_D8C2B150_F9D4_3712_41E8_711A3EA1D278.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.13.29 photo_D8C2C719_F9D4_3B12_41D0_0DA259E2530D.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.12.40 photo_D8C2C719_F9D4_3B12_41D0_0DA259E2530D.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.12.40 photo_DF91CBBB_F9D4_4B16_41E0_1E18E9FEBDB6.label = Screenshot 2021-04-22 at 22.11.48 video_4ABE5E4F_5AF3_BDC7_41D0_BE91141C3F76.label = Caragiale-camara video_4AD753A4_5AFC_8B79_41CD_D394DD6AE841.label = Camara Noastra Masa lui Caragiale, Bucate ca la Carte video_4F984F72_5B9C_BBDE_41D0_BC9434C5B642.label = Povestea Farmec video_5B2102F1_46A2_D4D8_41C1_9252A723CF9E.label = Clip final Made in RO ediția 3_ muzeu de publicitate și branduri românești 2020 video_5F0D744D_46E6_33C8_41C1_487FB1DE6C8D.label = Reclama Dacia 1100 video_7B403D58_6176_18D1_41CD_28C495A19449.label = Made in Ro - intro-video video_E0DC34AE_F5D3_291A_41C9_909B0AF3B93E.label = yt1s.com - Glitch TV static overlay 4K no copyrights royalty free video_E2FB3FC3_F751_F70A_41E8_B0C92E025C48.label = Pepsi_muzeu_GIFedit video_E39F0F18_F77E_D706_41EE_61C2136CC00C.label = ezgif.com-gif-maker video_E3F9871C_F756_D73E_41EE_33C10989551F.label = ezgif.com-gif-maker (1) video_E467F952_F8DC_F716_41E9_15A0E2B5A83D.label = Made in RO_ muzeu temporar de publicitate și branduri românești video_E7D0A6AF_F8CC_7D0E_41C5_77D7F3289280.label = ezgif.com-gif-maker (3) video_EDD350A2_F73F_290A_41E3_F3BC4BEBF922.label = ezgif.com-gif-maker (2) ## Popup ### Body htmlText_4C796F7B_5BB4_7BCF_4197_63BC7D1C48DC.html =
O zi din viața României Comuniste - Best of Epoca de Aur, lansarea omului nou, dincolo de mileul și bibeloul peștelui de pe televizor, viața în rații
Reclamele și produsele prezente în expoziție, decorurile vremii și album arată o ofertă bogată și enorm de multe obiecte Made in RO, însă realitatea de la fața locului a fost cu totul alta.
La scurt timp după 23 august 1944, Gheorghiu Dej îi zugrăvea principesei Ileana tabloul României comuniste: o lume modernă, industrializată, cu știință de carte, având parte de toate binefacerile lumii moderne, dar fără nedreptățile acesteia. Lucrurile aveau să stea cu totul altfel decât le-a zugrăvit liderul comunist. Măsurile luate pentru modernizarea țării (industrializarea, colectivizarea etc.) s-au făcut prin sacrificarea intereselor cetățenilor și în dauna bunăstării acestora. Deși pe hârtie progresul economic pare evident față de perioada interbelică, în realitate venitul unui muncitor în anul 1963 era de 1,9 ori mai mic decât în anul 1938. O lungă perioadă de timp, în anii 50, produsele alimentare s-au obținut de bază de cartelă în cantități minime. Situația, din acest punct de vedere, s-a ameliorat în anii 60 și în prima parte a anilor 70.
Eșecul economiei socialiste a avut grave consecințe asupra nivelului de trai al populației în ultima parte a regimului Ceaușescu. La sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 prețurile la alimente, servicii și la bunuri de uz casnic și cotidian au început să crească. Lipsurile alimentare au devenit cronice, și s-au reintrodus cartelele ce „funcționaseră” cu aproape treizeci de ani în urmă. Pe 19 decembrie 1980 s-a dat legea „pentru constituirea, repartizarea și folosirea pe județe a resurselor pentru aprovizionarea populației cu carne, lapte, legume și fructe”. Consumul de alimente era raționalizat în fiecare județ, circulația liberă a produselor fiind practic împiedicată. Mai mult, fiecare județ trebuia să livreze fondului centralizat al statului, la prețuri fixe, tot surplusul de alimente. Cartelele la zahăr și ulei sunt diferențiate pe categorii de populație: rații mai mari pentru orășeni și mult mai mici pentru locuitorii din mediul rural. Pâinea se vindea în cantități limitate, ajungându-se la situații aberante ca o persoană să nu poată cumpăra acest produs decât din localitatea în care domicilia.
Locuitorii satelor erau obligați, pentru a primi rațiile, să vândă la cooperativele locale ouă – de o anumită mărime –, lapte, la prețuri fixate de autorități. Țăranii erau „binecuvântați” și cu alte solicitări aberante. Spre exemplu, dacă doreau să sacrifice un porc, țăranii trebuiau să crească încă unul pe care să-l dea „la stat”. „Tacâmul de pui”, „salamul cu soia”, „adidașii de porc”, „nechezolul”, „cicoarea”, „laptele condensat”, „compotul de prune” sau „peștele oceanic” (ne amintim de celebra reclamă „Nici o masă fără pește!”) au intrat astfel în limbajul cotidian al românilor. Chiar și pentru aceste produse se stătea la „coadă” ore în șir. Cafeaua originală, săpunul, ciocolata sau țigările fine – în special Kent, erau produse de mare lux, având rol de monedă forte în orice împrejurare.
Cafeaua naturală dispăruse din comerțul socialist în anii '80, datorită limitării drastice a importurilor, în scopul lichidării, cu orice preț, a datoriei externe a României. Cafeaua se mai putea găsi doar în shop-uri (magazinele cu vânzare în valută, unde aveau acces numai cetățenii străini pentru că cetățeanul român nu avea, în general, dreptul să dețină valută) și, desigur, pe piața neagră, unde cel mai apreciat produs la acea vreme era Wiener Caffe, comercializată în pachete aurii. Denumirea de nechezol reflectă umorul popular, întrucât cafeaua cu înlocuitori conținea doar 20% cafea și restul de 80% înlocuitori, cele mai cunoscute fiind năutul și ovăzul, folosit și ca furaj pentru cabaline.
Criza alimentară era doar un aspect al celei economice în care se găsea țara. Deși regimul se lăuda cu marile sale rafinării, benzina a fost raționalizată (30 de litri /lună); circulația automobilelor a fost restricționată – cele care aveau număr cu soț circulând într-o duminică, cele fără soț în duminica următoare. Fabricile de mașini se numărau și ele printre „minunile” regimului, în timp ce românii așteptau ani de zile până le venea rândul să poată achiziționa un automobil. În România socialistă, care se dorea „multilateral dezvoltată” până în anul 2000, copiii erau obligați să învețe la lumina lămpilor cu gaz pentru că lumina era întreruptă. Becurile trebuiau să fie doar de 40 wați, în timp ce propaganda ceaușistă vorbea de „anii-lumină” ai epocii. Ceaușescu a recomandat cetățenilor să pună pe ei „o haină în plus”, în momentul în care s-a luat decizia raționalizării agentului termic și a apei calde menajere. În 1988, un decret stabilea că în spațiile publice – cu excepția școlilor și grădinițelor – temperatura să nu fie mai mare de 16° Celsius pe timp de iarnă! Agricultura socialistă, unde anual se raportau mari depășiri de plan, ducea de fapt o mare lipsă de mână de lucru, regimul rezolvând și acest aspect în stilu-i caracteristic: scoaterea la muncile agricole a militarilor, elevilor și studenților. Spre exemplu, în anul 1981, 2,5 milioane de elevi și studenți au fost scoși de la cursuri și trimiși să lucreze în agricultură.
România stătea foarte prost și la capitolul tehnologie și infrastructură. Rețeaua telefonică era una din cele mai slab dezvoltate din Europa, cu 700.000 de posturi telefonice la o populație de peste 23 milioane locuitori. Sistemul de drumuri și autostrăzi era și el într-o stare deplorabilă, existând o singură autostradă – București – Pitești, cu câteva zeci de kilometri.
htmlText_4D19AC2D_5BB4_BD4B_41C6_5B7D098732A6.html =
Istoria de 50 de ani a mărcii Arctic, cel mai cunoscut brand românesc de electrocasnice: cele mai importante momente și prezența în elita industrială mondială
Povestea Arctic, liderul pieței românești de produse electrocasnice, începe în urmă cu aproape 50 de ani, în 1970, când la fabrica de la Găești erau produse primele frigidere, o parte însemnată a producției luând încă de atunci calea exportului.
La fabrica de la Găești s-au produs primele frigidere cu compresor din România sub o licență franceză Thomson – Houdson – Hotchkiss – Brandt.
Unul dintre lucrurile mai puțin cunoscute despre istoria Arctic este faptul că decizia de înființare a fabricii a fost luată imediat după vizita lui Charles de Gaulle în România. În această primă etapă a existenței brandului, aproape fiecare familie de români s-a bucurat de prezența în casă a unui frigider marca Arctic. În anii ’80, mai mult de 80% din producția de frigidere mergea la export în țările occidentale.
Până în 1990, Arctic deținea peste 90% din piața românească de frigidere. Anii 90 înseamnă începutul unei noi pagini în istoria companiei. Preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alături de Groupe Societe Generale, lasă loc demarărării unui masiv proces de retehnologizare și modernizare.
În 1994, Arctic a aderat la Proto­colul de la Montreal și a devenit primul producător est-european care a eliminat din procesul de producție freonul, o substanță folosită pentru răcire, dar periculoasă pentru organismul uman.
În anul 2000 este demarat procesul de revigorare a imaginii mărcii Arctic, iar în cadrul companiei survin modificări la nivelul strategiei de business. Arctic trece din faza de companie orientată spre producție către orientarea spre piață și consumator, oferind cea mai mare garanție de pe piață a produselor – 3 ani.
Anul 2002 reprezintă un moment important în istoria Arctic. Societatea este achiziționată de compania Arçelik, unul dintre cei mai importanți jucători ai pieței de electrocasnice din Europa. În numai câțiva ani capacitatea anuală de producție a fabricii de la Găești se triplează, de la 400.000 de unități anual, la 1,4 milioane de unități.
Din 2004 se adoptă un nou sistem de management al producției. Sistemul de inspirație japoneză, Total Productive Maintanenace (TMP), a fost implementat cu sprijinului consultantului Takashi Koizumi și al specialiștilor japonezi. Conceptul acestui sistem este „Zero Pierderi”, mecanismul permițând monitorizarea permanentă a producției și a eficienței angajaților, ceea ce duce la gestionarea atentă a costurilor. Odată cu creșterea capacității de producție, portofoliul de produse Arctic se diversifică. În afară de frigidere, sub brandul Arctic încep să se comercializeze și mașini de spălat rufe, aragazuri, hote și electrocasnice incorporabile.
Între 2016-2017 are loc un proces complex de rebranding, prin care se trece la o repoziționare strategică a brand-ului, ce culminează cu introducerea unui nou logo, slogan și manual de brand, lansând o nouă platformă de comunicare menită să ilustreze relația emoțională dintre brand și consumatori.
În 2018 Arctic continua procesul de repoziționare prin intermediul unor noi execuții în cadrul platformei de comunicare „Știm familiile de români din interior". Pentru a reitera longevitatea companiei în piața produselor electrocasnice din România, Arctic a inițiat o colaborare cu Discovery Romania pentru a realiza un video de prezentare „How it’s made" din cadrul fabricii de la Găești.
În anul 2019 Arctic inaugurează fabrica de mașini de spălat de la Ulmi. Fabrica Arctic de la Ulmi a fost inclusă de Forumul Economic Mondial în Lighthouse Network, o comunitate selectă și restrânsă de unități industriale care aplică exemplar tehnologiile celei de-a 4-a Revoluții industriale, care presupune ca mașinile, utilajele, senzorii și oamenii să fie conectați și să comunice via internet. Agregarea datelor digitale permite creșterea semnificativă a productivității și a calității producției.
Din rețeaua Lighthouse Network fac parte celebrități industriale ca fabrica de echipamente 5G Nokia din Oulu – Finlanda, uzina Groupe Renault din Cléon – Franța sau uzina BMW Group din Regensburg – Germania.
Noua fabrică Arctic de la Ulmi este singura fabrică din România certificată LEED Platinum, o recunoaștere a meritelor din domeniul producției susutenabile.
Arctic este în prezent una dintre cele mai puternice companii din România, și în același timp unul dintre cei mai importanți angajatori și exportatori ai României. Cu aproximativ 4.300 de angajați, compania exportă 79% din producția totală în peste 78 de țări.
În prezent, compania deține cea mai mare fabrică de electrocasnice din Europa continentală, unitatea de la Găești producând până în prezent peste 36 de milioane de aparate frigorifice. De asemenea, deține și singura fabrică Industry 4.0 din România și una din puținele din Europa, fabrica din Ulmi, Dâmbovița, având o capacitate de producție de 2.2 milioane de unități pe an la finalizarea investitiei.
În 2020, Arctic a sărbătorit 5 decenii de prezență constantă în viața românilor.
htmlText_4D510824_5BBF_8579_41C4_D9FDE9E5942D.html =
O zi din viața României Comuniste - Best of Epoca de Aur, lansarea omului nou, dincolo de mileul și bibeloul peștelui de pe televizor, viața în rații
Reclamele și produsele prezente în expoziție, decorurile vremii și album arată o ofertă bogată și enorm de multe obiecte Made in RO, însă realitatea de la fața locului a fost cu totul alta.
La scurt timp după 23 august 1944, Gheorghiu Dej îi zugrăvea principesei Ileana tabloul României comuniste: o lume modernă, industrializată, cu știință de carte, având parte de toate binefacerile lumii moderne, dar fără nedreptățile acesteia. Lucrurile aveau să stea cu totul altfel decât le-a zugrăvit liderul comunist. Măsurile luate pentru modernizarea țării (industrializarea, colectivizarea etc.) s-au făcut prin sacrificarea intereselor cetățenilor și în dauna bunăstării acestora. Deși pe hârtie progresul economic pare evident față de perioada interbelică, în realitate venitul unui muncitor în anul 1963 era de 1,9 ori mai mic decât în anul 1938. O lungă perioadă de timp, în anii 50, produsele alimentare s-au obținut de bază de cartelă în cantități minime. Situația, din acest punct de vedere, s-a ameliorat în anii 60 și în prima parte a anilor 70.
Eșecul economiei socialiste a avut grave consecințe asupra nivelului de trai al populației în ultima parte a regimului Ceaușescu. La sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 prețurile la alimente, servicii și la bunuri de uz casnic și cotidian au început să crească. Lipsurile alimentare au devenit cronice, și s-au reintrodus cartelele ce „funcționaseră” cu aproape treizeci de ani în urmă. Pe 19 decembrie 1980 s-a dat legea „pentru constituirea, repartizarea și folosirea pe județe a resurselor pentru aprovizionarea populației cu carne, lapte, legume și fructe”. Consumul de alimente era raționalizat în fiecare județ, circulația liberă a produselor fiind practic împiedicată. Mai mult, fiecare județ trebuia să livreze fondului centralizat al statului, la prețuri fixe, tot surplusul de alimente. Cartelele la zahăr și ulei sunt diferențiate pe categorii de populație: rații mai mari pentru orășeni și mult mai mici pentru locuitorii din mediul rural. Pâinea se vindea în cantități limitate, ajungându-se la situații aberante ca o persoană să nu poată cumpăra acest produs decât din localitatea în care domicilia.
Locuitorii satelor erau obligați, pentru a primi rațiile, să vândă la cooperativele locale ouă – de o anumită mărime –, lapte, la prețuri fixate de autorități. Țăranii erau „binecuvântați” și cu alte solicitări aberante. Spre exemplu, dacă doreau să sacrifice un porc, țăranii trebuiau să crească încă unul pe care să-l dea „la stat”. „Tacâmul de pui”, „salamul cu soia”, „adidașii de porc”, „nechezolul”, „cicoarea”, „laptele condensat”, „compotul de prune” sau „peștele oceanic” (ne amintim de celebra reclamă „Nici o masă fără pește!”) au intrat astfel în limbajul cotidian al românilor. Chiar și pentru aceste produse se stătea la „coadă” ore în șir. Cafeaua originală, săpunul, ciocolata sau țigările fine – în special Kent, erau produse de mare lux, având rol de monedă forte în orice împrejurare.
Cafeaua naturală dispăruse din comerțul socialist în anii '80, datorită limitării drastice a importurilor, în scopul lichidării, cu orice preț, a datoriei externe a României. Cafeaua se mai putea găsi doar în shop-uri (magazinele cu vânzare în valută, unde aveau acces numai cetățenii străini pentru că cetățeanul român nu avea, în general, dreptul să dețină valută) și, desigur, pe piața neagră, unde cel mai apreciat produs la acea vreme era Wiener Caffe, comercializată în pachete aurii. Denumirea de nechezol reflectă umorul popular, întrucât cafeaua cu înlocuitori conținea doar 20% cafea și restul de 80% înlocuitori, cele mai cunoscute fiind năutul și ovăzul, folosit și ca furaj pentru cabaline.
Criza alimentară era doar un aspect al celei economice în care se găsea țara. Deși regimul se lăuda cu marile sale rafinării, benzina a fost raționalizată (30 de litri /lună); circulația automobilelor a fost restricționată – cele care aveau număr cu soț circulând într-o duminică, cele fără soț în duminica următoare. Fabricile de mașini se numărau și ele printre „minunile” regimului, în timp ce românii așteptau ani de zile până le venea rândul să poată achiziționa un automobil. În România socialistă, care se dorea „multilateral dezvoltată” până în anul 2000, copiii erau obligați să învețe la lumina lămpilor cu gaz pentru că lumina era întreruptă. Becurile trebuiau să fie doar de 40 wați, în timp ce propaganda ceaușistă vorbea de „anii-lumină” ai epocii. Ceaușescu a recomandat cetățenilor să pună pe ei „o haină în plus”, în momentul în care s-a luat decizia raționalizării agentului termic și a apei calde menajere. În 1988, un decret stabilea că în spațiile publice – cu excepția școlilor și grădinițelor – temperatura să nu fie mai mare de 16° Celsius pe timp de iarnă! Agricultura socialistă, unde anual se raportau mari depășiri de plan, ducea de fapt o mare lipsă de mână de lucru, regimul rezolvând și acest aspect în stilu-i caracteristic: scoaterea la muncile agricole a militarilor, elevilor și studenților. Spre exemplu, în anul 1981, 2,5 milioane de elevi și studenți au fost scoși de la cursuri și trimiși să lucreze în agricultură.
România stătea foarte prost și la capitolul tehnologie și infrastructură. Rețeaua telefonică era una din cele mai slab dezvoltate din Europa, cu 700.000 de posturi telefonice la o populație de peste 23 milioane locuitori. Sistemul de drumuri și autostrăzi era și el într-o stare deplorabilă, existând o singură autostradă – București – Pitești, cu câteva zeci de kilometri.
htmlText_4DE71250_5BB5_85D9_41C2_D19D604A219F.html =
Istoria de 50 de ani a mărcii Arctic, cel mai cunoscut brand românesc de electrocasnice: cele mai importante momente și prezența în elita industrială mondială
Povestea Arctic, liderul pieței românești de produse electrocasnice, începe în urmă cu aproape 50 de ani, în 1970, când la fabrica de la Găești erau produse primele frigidere, o parte însemnată a producției luând încă de atunci calea exportului.
La fabrica de la Găești s-au produs primele frigidere cu compresor din România sub o licență franceză Thomson – Houdson – Hotchkiss – Brandt.
Unul dintre lucrurile mai puțin cunoscute despre istoria Arctic este faptul că decizia de înființare a fabricii a fost luată imediat după vizita lui Charles de Gaulle în România. În această primă etapă a existenței brandului, aproape fiecare familie de români s-a bucurat de prezența în casă a unui frigider marca Arctic. În anii ’80, mai mult de 80% din producția de frigidere mergea la export în țările occidentale.
Până în 1990, Arctic deținea peste 90% din piața românească de frigidere. Anii 90 înseamnă începutul unei noi pagini în istoria companiei. Preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alături de Groupe Societe Generale, lasă loc demarărării unui masiv proces de retehnologizare și modernizare.
În 1994, Arctic a aderat la Proto­colul de la Montreal și a devenit primul producător est-european care a eliminat din procesul de producție freonul, o substanță folosită pentru răcire, dar periculoasă pentru organismul uman.
În anul 2000 este demarat procesul de revigorare a imaginii mărcii Arctic, iar în cadrul companiei survin modificări la nivelul strategiei de business. Arctic trece din faza de companie orientată spre producție către orientarea spre piață și consumator, oferind cea mai mare garanție de pe piață a produselor – 3 ani.
Anul 2002 reprezintă un moment important în istoria Arctic. Societatea este achiziționată de compania Arçelik, unul dintre cei mai importanți jucători ai pieței de electrocasnice din Europa. În numai câțiva ani capacitatea anuală de producție a fabricii de la Găești se triplează, de la 400.000 de unități anual, la 1,4 milioane de unități.
Din 2004 se adoptă un nou sistem de management al producției. Sistemul de inspirație japoneză, Total Productive Maintanenace (TMP), a fost implementat cu sprijinului consultantului Takashi Koizumi și al specialiștilor japonezi. Conceptul acestui sistem este „Zero Pierderi”, mecanismul permițând monitorizarea permanentă a producției și a eficienței angajaților, ceea ce duce la gestionarea atentă a costurilor. Odată cu creșterea capacității de producție, portofoliul de produse Arctic se diversifică. În afară de frigidere, sub brandul Arctic încep să se comercializeze și mașini de spălat rufe, aragazuri, hote și electrocasnice incorporabile.
Între 2016-2017 are loc un proces complex de rebranding, prin care se trece la o repoziționare strategică a brand-ului, ce culminează cu introducerea unui nou logo, slogan și manual de brand, lansând o nouă platformă de comunicare menită să ilustreze relația emoțională dintre brand și consumatori.
În 2018 Arctic continua procesul de repoziționare prin intermediul unor noi execuții în cadrul platformei de comunicare „Știm familiile de români din interior". Pentru a reitera longevitatea companiei în piața produselor electrocasnice din România, Arctic a inițiat o colaborare cu Discovery Romania pentru a realiza un video de prezentare „How it’s made" din cadrul fabricii de la Găești.
În anul 2019 Arctic inaugurează fabrica de mașini de spălat de la Ulmi. Fabrica Arctic de la Ulmi a fost inclusă de Forumul Economic Mondial în Lighthouse Network, o comunitate selectă și restrânsă de unități industriale care aplică exemplar tehnologiile celei de-a 4-a Revoluții industriale, care presupune ca mașinile, utilajele, senzorii și oamenii să fie conectați și să comunice via internet. Agregarea datelor digitale permite creșterea semnificativă a productivității și a calității producției.
Din rețeaua Lighthouse Network fac parte celebrități industriale ca fabrica de echipamente 5G Nokia din Oulu – Finlanda, uzina Groupe Renault din Cléon – Franța sau uzina BMW Group din Regensburg – Germania.
Noua fabrică Arctic de la Ulmi este singura fabrică din România certificată LEED Platinum, o recunoaștere a meritelor din domeniul producției susutenabile.
Arctic este în prezent una dintre cele mai puternice companii din România, și în același timp unul dintre cei mai importanți angajatori și exportatori ai României. Cu aproximativ 4.300 de angajați, compania exportă 79% din producția totală în peste 78 de țări.
În prezent, compania deține cea mai mare fabrică de electrocasnice din Europa continentală, unitatea de la Găești producând până în prezent peste 36 de milioane de aparate frigorifice. De asemenea, deține și singura fabrică Industry 4.0 din România și una din puținele din Europa, fabrica din Ulmi, Dâmbovița, având o capacitate de producție de 2.2 milioane de unități pe an la finalizarea investitiei.
În 2020, Arctic a sărbătorit 5 decenii de prezență constantă în viața românilor.
htmlText_4E0373C4_5B9F_8B39_41A2_DCEED6487722.html =
Istoria de 50 de ani a mărcii Arctic, cel mai cunoscut brand românesc de electrocasnice: cele mai importante momente și prezența în elita industrială mondială
Povestea Arctic, liderul pieței românești de produse electrocasnice, începe în urmă cu aproape 50 de ani, în 1970, când la fabrica de la Găești erau produse primele frigidere, o parte însemnată a producției luând încă de atunci calea exportului.
La fabrica de la Găești s-au produs primele frigidere cu compresor din România sub o licență franceză Thomson – Houdson – Hotchkiss – Brandt.
Unul dintre lucrurile mai puțin cunoscute despre istoria Arctic este faptul că decizia de înființare a fabricii a fost luată imediat după vizita lui Charles de Gaulle în România. În această primă etapă a existenței brandului, aproape fiecare familie de români s-a bucurat de prezența în casă a unui frigider marca Arctic. În anii ’80, mai mult de 80% din producția de frigidere mergea la export în țările occidentale.
Până în 1990, Arctic deținea peste 90% din piața românească de frigidere. Anii 90 înseamnă începutul unei noi pagini în istoria companiei. Preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, alături de Groupe Societe Generale, lasă loc demarărării unui masiv proces de retehnologizare și modernizare.
În 1994, Arctic a aderat la Proto­colul de la Montreal și a devenit primul producător est-european care a eliminat din procesul de producție freonul, o substanță folosită pentru răcire, dar periculoasă pentru organismul uman.
În anul 2000 este demarat procesul de revigorare a imaginii mărcii Arctic, iar în cadrul companiei survin modificări la nivelul strategiei de business. Arctic trece din faza de companie orientată spre producție către orientarea spre piață și consumator, oferind cea mai mare garanție de pe piață a produselor – 3 ani.
Anul 2002 reprezintă un moment important în istoria Arctic. Societatea este achiziționată de compania Arçelik, unul dintre cei mai importanți jucători ai pieței de electrocasnice din Europa. În numai câțiva ani capacitatea anuală de producție a fabricii de la Găești se triplează, de la 400.000 de unități anual, la 1,4 milioane de unități.
Din 2004 se adoptă un nou sistem de management al producției. Sistemul de inspirație japoneză, Total Productive Maintanenace (TMP), a fost implementat cu sprijinului consultantului Takashi Koizumi și al specialiștilor japonezi. Conceptul acestui sistem este „Zero Pierderi”, mecanismul permițând monitorizarea permanentă a producției și a eficienței angajaților, ceea ce duce la gestionarea atentă a costurilor. Odată cu creșterea capacității de producție, portofoliul de produse Arctic se diversifică. În afară de frigidere, sub brandul Arctic încep să se comercializeze și mașini de spălat rufe, aragazuri, hote și electrocasnice incorporabile.
Între 2016-2017 are loc un proces complex de rebranding, prin care se trece la o repoziționare strategică a brand-ului, ce culminează cu introducerea unui nou logo, slogan și manual de brand, lansând o nouă platformă de comunicare menită să ilustreze relația emoțională dintre brand și consumatori.
În 2018 Arctic continua procesul de repoziționare prin intermediul unor noi execuții în cadrul platformei de comunicare „Știm familiile de români din interior". Pentru a reitera longevitatea companiei în piața produselor electrocasnice din România, Arctic a inițiat o colaborare cu Discovery Romania pentru a realiza un video de prezentare „How it’s made" din cadrul fabricii de la Găești.
În anul 2019 Arctic inaugurează fabrica de mașini de spălat de la Ulmi. Fabrica Arctic de la Ulmi a fost inclusă de Forumul Economic Mondial în Lighthouse Network, o comunitate selectă și restrânsă de unități industriale care aplică exemplar tehnologiile celei de-a 4-a Revoluții industriale, care presupune ca mașinile, utilajele, senzorii și oamenii să fie conectați și să comunice via internet. Agregarea datelor digitale permite creșterea semnificativă a productivității și a calității producției.
Din rețeaua Lighthouse Network fac parte celebrități industriale ca fabrica de echipamente 5G Nokia din Oulu – Finlanda, uzina Groupe Renault din Cléon – Franța sau uzina BMW Group din Regensburg – Germania.
Noua fabrică Arctic de la Ulmi este singura fabrică din România certificată LEED Platinum, o recunoaștere a meritelor din domeniul producției susutenabile.
Arctic este în prezent una dintre cele mai puternice companii din România, și în același timp unul dintre cei mai importanți angajatori și exportatori ai României. Cu aproximativ 4.300 de angajați, compania exportă 79% din producția totală în peste 78 de țări.
În prezent, compania deține cea mai mare fabrică de electrocasnice din Europa continentală, unitatea de la Găești producând până în prezent peste 36 de milioane de aparate frigorifice. De asemenea, deține și singura fabrică Industry 4.0 din România și una din puținele din Europa, fabrica din Ulmi, Dâmbovița, având o capacitate de producție de 2.2 milioane de unități pe an la finalizarea investitiei.
În 2020, Arctic a sărbătorit 5 decenii de prezență constantă în viața românilor.
htmlText_7CF70A86_5AF3_8539_41D1_5726A8229924.html =
România turistică - Apariția ideii de turism autohton
Ideea lui Emil Racoviță de a se organiza o instituție de stat a turismului se materializează în anul 1926 când se fondează (prin legea sanitară) Oficiul Național de Turism (ONT), încorporat în Ministerul Sănătății, cu sarcina de a coordona activitatea stațiunilor baleno-climaterice din țară, dar și ca organism privat de propagandă și dezvoltare a turismului.
Acesta a fost transformat prin lege, în 1936, într-un organism de stat subordonat Ministerului de Interne, cu atribuții de îndrumare și control în domeniul turismului intern și internațional. În vederea promovării turismului și a atragerii turiștilor străini, prin Jurnalul Consiliului de Miniștri nr. 836, publicat în Monitorul Oficial nr. 166, din 22 martie 1933, s-a hotărât scutirea și reducerea taxelor consulare pentru automobiliștii și turiștii străini, care vizitau România cel puțin cinci zile, în scopuri turistice sau balneare.
În concluzie, până în 1948, în principal din inițiative private, dar și la intervenția autorităților statului, s-a reușit inițierea unor prime măsuri de încurajare a turismului, concretizate prin înființarea primelor rezervații naturale, editarea de anuare turistice, atlase și hărți, marcarea traseelor montane și construirea unor vile, cabane, adăposturi turistice și hoteluri în zone montane de interes, precum Sinaia, Predeal, Poiana Țapului, Tușnad, Sibiu, Ceahlău, Parâng, Retezat sau Bucovina, alături de dezvoltarea capacităților de cazare în stațiuni balneoclimaterice la Techirghiol, Herculane, Olănești, Govora.
A început, de asemenea, amenajarea turistică a unor stațiuni de pe litoralul românesc, la Mamaia, Carmen Sylva, Mangalia, Balcic.
Unul dintre produsele de promovare a turismului românesc care a făcut istorie este chiar revista ONT-ului, care era o bijuterie tipografică, dar și cu un preț destul de ridicat pentru posibilitățile vremii. Ultima pagină a revistei era, la fel ca și în cazul publicațiilor din prezent, rezervată unei reclame la un produs ce avea cumva legătură cu ideea de turism, de exemplu la uleiul Luboil pentru mașini. În 1937, existau „trenuri rapide, autobuze confortabile, bărci cu motor” pentru a ajunge la Mamaia sau erau anunțate reduceri de 50% pentru biletele CFR.
Fenomenul “vacanțelor” în masă și turismul în comunism:
Schimbarea regimului din România a determinat ca asociațiile turistice să fie dizolvate în anul 1948, iar tot patrimoniul deținut de ele a fost trecut în subordinea Oficiul Național de Turism.
Asociațiile de turism existente au fost dizolvate la 11 iunie 1948, iar patrimoniul acestora a trecut la Oficiul Național de Turism (ONT). România a fost singura țară din blocul sovietic ce a dizolvat asociațiile și organizațiile de turism. În 1971 se înființează Ministerul Turismului și Sporturilor, for de conducere, îndrumare și coordonare organizatorică, căruia îi sunt subordonate oficiile județene de turism. Pe lângă modernizarea și transformarea vechilor stațiuni balneoclimaterice, apar și altele noi ca Techirghiol, Eforie, Mangalia, Năvodari, Voineasa, Buziaș, Costinești, Moneasa, Bâlea Lac, Durău, Călacea, Piatra Arsă.
Între anii 1976-1980, direcțiile prioritare de dezvoltare a turismului s-au orientat spre valorificarea stațiunilor montane, dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice și modernizarea stațiunilor de pe litoral. Sunt amenajate mijloace moderne de transport pe cablu: telecabine, telescaune, teleschiuri.
Vacanțele din „câmpul muncii” erau un mijloc de relaxare a clasei muncitoare, de socializare și chiar de stimulare a politicilor pronataliste; vacanțele organizate prin sindicate ori prin oficiile de turism îi aduceau împreună, adesea, chiar pe colegii de serviciu din aceeași secție de la fabrică la munte sau mare.
La nivel intern circulau pliante turistice dintre cele mai diverse, redactate în română, engleză, franceză, germană și rusă. Cele care prezentau stațiunile montane cuprindeau atât informații despre unitățile de cazare, considerate ”moderne, confortabile și care răspund celor mai exigente gusturi”, precum și obiective turistice, trasee pentru drumeții și pârtiile pe care se putea schia.
(Dan Constantin Rădulescu, Manuela Sofia Stănculescu, Calitatea Vieții, XXIII, nr. 4, 2012)
htmlText_7DD3A737_5A9C_8B47_41BC_39EA4E2876C8.html =
O zi din viața României Interbelice - O perioadă a contrastelor și romanțarea omului modern
Evoluția societății românești după Primul Război Mondial a fost caracterizată de o alternanță a perioadelor de stabilitate și criză economică și socială.
Despre efervescența vieții pe care o duceau bucureștenii între cele Două Războaie Mondiale putem afla astăzi doar din cărți sau din povestirile străbunicilor. Reclamele din ziarele vremii sunt o imagine a pieței românești din acei ani, cu produse autohtone, dar și cu mărcile marilor companii internaționale prezente în România. Ce mâncau românii, cu ce se îmbrăcau, care erau obiceiurile celor de la oraș, cum își petreceau timpul liber - sunt întrebări la care găsim răspuns în articolele și anunțurile din ziarele apărute între 1920-1939.
Dacă în domeniul alimentar sau al confecțiilor, producătorii români îi concurau cu succes pe cei occidentali, în cazul aparaturii electronice și automobilelor, piață era dominată de produse importate.
Aparatele de radio Royal, Standard, Orion, Reico, Lorenz sunt numai câteva dintre mărcile care se găseau pe piața românească în perioada interbelică. Marile firme străine precum Philips, Tungsram sau Osram erau prezente în România încă din deceniul al treilea al secolului trecut, cu aparate de radio, respectiv lămpi și becuri. Mașinile de spălat și de călcat erau importate de la începutul secolului, iar în 1934 se punea în vânzare la magazinul Totelectric, de pe Calea Victoriei, fierul de călcat electric necesar acasă, dar indispensabil în călătorie și vilegiatură".
Cosmetice și miresme pentru doamne
În acea vreme, parfumurile erau în general de proveniența franțuzească: Fleurs D'Avril, Lilas du Japon sau Royal Ambree de la Legrain erau mărci des întâlnite în anii '30. Tot în acea perioadă erau renumite și produsele cosmetice marca Coty. Un tub de cremă de zi produs de firma din Paris costă 72 de lei, iar cutia mare de pudră se vindea cu 120 de lei. La mijlocul anilor ‘30 se găsea și apa de colonie Diavolo, care reușea să “mențină tonul viu al gingășiei", însoțită de pudră cu același nume, ambele o creație D’Argy.
În ziarul Universul din 1928 se făcea reclama la depilatorul Radical, însă nici vopseaua de păr nu era străină doamnelor din perioada interbelică. Tinctura Seeger, cu nuanțe de negru, brun și blond fiind unul dintre exemple.
Haine și pantofi de marcă în moda vremii
În același ziar găsim un anunț al fabricii de confecții Industria din Iași, prin care doamnele erau înștiințate că își pot comanda o garderobă completă cu numai 775 de lei". Aceasta cuprindea: “ trei metri stofa lână orice culoare și desen, doua cămăși fine cu broderii și garniturile cele mai moderne, două perechi de ciorapi, o pereche cercei de imitație de perle diferite culori, o broșă frumoasă pentru bluză, un pieptene de cap cu pietricele frumoase, o sticluță de parfum și o cutie de pudră fină cu un puf".
Printre cele mai cunoscute mărci ale vremii era Ceho, care cuprindea încălțăminte și obiecte de vestimentație pentru doamne, domni și copii. Acestea erau comercializate prin magazinele Cehoslovaca, deschise în marile orașe ale țării, precum Ploiești, Galați, Craiova, Brașov și Timișoara. Reclamele la această marcă, pe care le găsim în presa din 1936, îi îndemnau pe români să adopte un stil de vestimentație modern, elegant și de bun gust: “Treceți în rândul celor bine îmbrăcați! Îmbrăcați-vă numai la Cehoslovaca, singurii specialiști în arta îmbrăcămintei."
În perioada interbelică, femeile purtau pantofi cu toc de 4-5 cm, cu barete și decorații, iar bărbații se încălțau cu pantofi sau ghete de piele, lac sau alte materiale. Una dintre mărcile apreciate de încălțămite prin anii ‘30 era Mociornița. La depozitele proprii ale fabricilor cu același nume se comercializau “pantofi bărbătești din box, negri și maron, pantofi de lac și ghete pentru copii și doamne, de cea mai bună calitate". Dacă ți se rupeau încălțările, puteai să “le pingelești cu talpa Palma Okma impermeabilă, elastică, durabilă și eftină". Iar pentru bună întreținere a pantofilor se putea folosi crema de ghete Electra, pe bază de ceară de albine.
Când venea vremea rea, românii purtau pardesie și se puteau apăra de ploaie cu umbrelele produse la fabrica bucureșteana Pluvius. O marcă de renume, înregistrată în anii ‘30, care a rezistat și în perioada comunistă, mai aveau la îndemână și “fulgarinul", un pardesiu elegant de ploaie, fabricat din material cauciucat. Haina era impermeabilă și ușoară ca fulgul, de aici provenind și numele produsului. În perioada Interbelică, bucureștenii își puteau cumpăra haine, încălțăminte, obiecte pentru plaja și sport de la celebrul magazin al lui Theodor Athanasiu, La vulturul de mare cu peștele în ghiare, sau de la renumitele Galerii Lafayette.
Accesorii vestimentare de nelipsit
Pentru unii, îmbrăcămintea răspundea unei necesități fizice, pentru alții “hainele constituiau un etalon al bogăției și al modernității", precizează Ioan Scurtu în cartea dedicată perioadei interbelice. Potrivit modei din acea vreme, bărbații de la oraș purtau pălărie din stofă, pe care o puteau cumpăra de la producători precum I. Torcatoru, Rubens sau de la prăvăliile de pe Lipscani. Și cravatele neșifonabile de la fabrica Sammitgum erau în vogă înaintea celui de-al Doilea Război Mondial.
În 1928, doamnele își puteau cumpăra ciorapii Mousselin, care costau între 75 și 85 de lei perechea, iar dacă erau de mătase sau de calitate superioară ajungeau și la 95 de lei. Toate acestea puteau fi achiziționate de la prăvălia fraților Rossin, de pe Strada Lipscani. În anii ‘30 găsim renumită marca de ciorapi Adesgo, dar la fel de populari se pare că erau la acea vreme și ciorapii de damă Ady, despre care reclamele vremurilor ziceau “din spuma mării pară făcut ciorapul Ady, atât de fină, de imaterială este țesătura acestuia”. “O podoabă de preț pentru eleganța unei femei, o capodoperă", mai spunea textul unei reclame din cotidianul Capitala.
Medicamente și leacuri
Silueta zveltă și grațioasă a fost o preocupare permanenta pentru majoritatea femeilor. În urmă cu 80 de ani se putea slăbi considerabil doar într-o lună cu aparatul de masaj U-WA-MASSA. Acesta acționa cu presiune de apă “topea grăsimea precum soarele zăpadă". Contra durerii de cap existau Nevragyl și Aspirin, iar durerile de stomac se puteau înlătura cu Magnesia Bisurata, 75 de lei flaconul. Contra răcelii, bolnavul putea face o frecție cu Carmol, soluție care se folosea la 1928 și al cărei nume a rezistat foarte multă vreme. Expresia “frecție cu Diana la picior de lemn" nu este o invenție, căci chiar sloganul pentru celebrul preparat farmaceutic din anii ‘20.
Educație pentru igiena dinților
“Igiena constituia pentru covârșitoarea majoritate a populației rurale o problemă extrem de relativă, în timp ce pentru o bună parte a orășenilor era o chestiune importantă, căreia i se acordă o atenție specială", notează Ioan Scurtu despre obiceiurile românilor din perioada interbelică. Pentru igiena gurii, românii puteau folosi pasta de dinți Perlodont, care costa 24 de lei tubul, pasta Kalodont sau Chlorodont.
Inventatori și invenții românești
Petrache Poenaru este un roman al cărui nume a fost scris în istorie cu propria-i invenție. Profesorul Nicolae Paulescu a elaborat într-un laborator din București un medicament care a salvat mai multe vieți decât a făcut-o invenția lui Alfred Nobel. Petrache Poenaru brevetează în 1827 primul stilou din lume (toc rezervor) mai întâi la Viena, apoi la Paris, cu titlul “Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală". Aceasta invenție a revoluționat domeniul instrumentelor de scris, contribuind astfel la crearea unui obiect folosit de milioane de oameni.
(Alexandru Rădescu, Iohanna Onaca - Jurnalul Național, aprilie 2004)
## Hotspot ### Tooltip HotspotPanoramaOverlayArea_6E9946B4_4FA2_3F58_41B6_4E3C3F6B4669.toolTip = Play/Pause HotspotPanoramaOverlayArea_7F32CF2C_4DAD_CD48_41A9_CBF7D068A80D.toolTip = Drag images in all directions HotspotPanoramaOverlayArea_E5565C03_F874_4CF6_41E6_53666DF69478.toolTip = Porneste masina ## Action ### PDF PopupPDFBehaviour_48596ABC_5AB5_8549_41B9_2C9E767CB8BD.url = files/album_madeinro_web_en_en.pdf PopupPDFBehaviour_4CBF5419_60CE_6853_41A6_C49BC7ED655E.url = files/album_madeinro_web_en.pdf PopupPDFBehaviour_693A1610_4EAE_7F58_41CC_CDA83D5904DF.url = files/album_madeinro_web_en_en.pdf PopupPDFBehaviour_D7E404BE_F9CC_FD0E_41DB_50A93FF8CDB9.url = files/album_madeinro_web_en.pdf ### URL PopupWebFrameBehaviour_42397490_5BB3_8D59_4189_3A94A1F0EF59.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/reclame-in-retrospectiva-made-in-ro-muzeu-pop-up-de-publicitate-si-branduri-romanesti PopupWebFrameBehaviour_426A7E9C_5BB4_9D49_41D1_BD13B667194A.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/reclame-in-retrospectiva-made-in-ro-muzeu-pop-up-de-publicitate-si-branduri-romanesti PopupWebFrameBehaviour_42D55A34_5B8D_8559_41D1_B6C76DB812ED.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/marci-romanesti-disparute-in-negura-timpului PopupWebFrameBehaviour_4CC03410_60CE_6851_41CA_F0DC0305584A.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/contact-si-echipa PopupWebFrameBehaviour_4CC1A3F7_60CE_6FDF_41C7_ECD6A11BD5E6.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/istoric-reclame PopupWebFrameBehaviour_4FA7F11E_6156_2851_41D4_85781DD97491.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/publicitari-din-alte-timpuri PopupWebFrameBehaviour_558FCE01_6597_BD3B_41CE_90AED06BC91D.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/reclame-indraznete-din-perioada-antebelica PopupWebFrameBehaviour_699CA28C_4EA7_D748_41D2_E25113000099.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/reclame-in-retrospectiva-made-in-ro-muzeu-pop-up-de-publicitate-si-branduri-romanesti PopupWebFrameBehaviour_C5B34B6B_F9D4_4B36_41E9_3B9064C641AD.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/istoric-reclame PopupWebFrameBehaviour_D705BB14_F9CC_CB12_41E9_6AD360BE3C83.url = https://www.muzeulpublicitatii.ro/contact-si-echipa